Legenda spune ca ...
Rosiile au fost aduse in Bulgaria in ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Pentru prima data rosii timpurii au fost cultivate in Kurtovo Konare, iar samanta pentru ele a fost adusa de la Constantinopol de catre eroul local nea` Aleksandar, care ... a ascuns o samanta de rosii in baston si a adus-o acasa.
Mai mult…!
Numele
“rosie” provine din limba nahuatl, vorbita de azteci si inca folosita de aproximativ 2% din populatia Mexicului central. Alte imprumuturi celebre din aceasta limba pe care le folosim in tara noastra sunt: coiot, cacao, chili etc.
In zilele noastre rosiile sunt printre cele mai raspandite culturi din Bulgaria, cu toate ca tara lor de provenienta este America Centrala. Rezulta ca climatul si conditiile din tara noastra sunt foarte favorabile pentru aceste culturi. In mod invariabil, unul dintre cei mai importanti factori in cultivarea rosiilor este metoda de irigare pe care o vom alege.
Iata care sunt cele 3 tipuri principale de udare a rosiilor cu avantajele si dezavantajele lor.
IRIGAREA ROSIILOR PRIN BRAZDE
Irigarea prin brazde este una dintre cele mai vechi si mai frecvente metode de udare a rosiilor in Bulgaria, in special in gradinile proprii de la casa. Metoda consta in saparea canalelor de mica adancime (brazde) intre randuri, de-a lungul carora apa este adusa cu un furtun sau direct de la o sursa de apa. In cazul unei pante usoare, apa este distribuita la baza plantelor. Aceasta abordare are un avantaj principal - investitie initiala aproape zero.
Cu toate acestea, metoda are o serie de dezavantaje care o fac din ce in ce mai nepotrivita pentru gradinaritul modern, in special in cazul culturilor precum rosiile, care sunt sensibile la udarea necorespunzatoare.
In primul rand, irigarea prin brazde este foarte laborioasa. Necesita timp, prezenta constanta si monitorizare. Pentru suprafete mari sau randuri mai lungi apa trebuie directionata manual, pentru a ajunge la toate plantele, ceea ce este solicitant fizic si nu deosebit de eficient.
In al doilea rand, acest tip de irigare duce la un consum semnificativ de apa. O mare parte se pierde prin evaporare, scurgere in afara brazdelor sau infiltrare in zone inutile.
In al treilea rand si deosebit de important pentru rosii - udarea prin brazde asigura in mare parte umezirea la suprafata a solului. Acest lucru favorizeaza dezvoltarea unui sistem radicular superficial care nu poate oferi stabilitate si acces bun la nutrienti. Odata cu schimbarile bruste de temperatura sau seceta, plantele devin mai vulnerabile si stresate.
In plus, deversarea frecventa de apa in brazde provoaca o erodare a solului - in special pe terenuri mai abrupte. Aceasta duce la pierderea de substante organice valoroase, iar pe termen lung se deterioreaza structura solului.
IRIGAREA ROSIILOR PRIN ASPERSIE
Irigarea prin aspersie este o metoda de irigare in care apa este dispersata in aer sub forma de picaturi fine, asemanatoare ploii naturale. Se realizeaza folosind aspersoare pentru microirigare, conectate la un sistem de irigatii si poate fi semiautomata sau complet automatizata prin intermediul unui programator.
Cu toate acestea, dezavantajele irigarii prin aspersie ca modalitate de udare a rosiilor sunt importante si ar trebui luate in considerare.

Cel mai mare risc al irigarii prin aspersie este legat de sanatatea plantelor. Cu orice irigare superficiala retentia de umiditate pe frunze si tulpini creeaza conditii pentru dezvoltarea bolilor fungice si bacteriene – cum ar fi mucegaiul, alternaria si bacterioza. Aceste boli se dezvolta rapid si adesea duc la pierderi ale recoltei.
In cazul irigarii prin aspersie o mare parte din apa se pierde prin evaporare, mai ales in zilele calde, insorite sau cu vant. Acest lucru duce la nevoia de udare mai frecventa, care nu numai ca creste consumul de apa, dar creste si probabilitatea de creare a unui mediu umed - nefavorabil pentru rosii.
Irigarea prin aspersie acopera intreaga suprafata a gradinii, inclusiv zonele dintre randuri si spatiile neinsamantate, ceea ce duce la o umezire excesiva a solului si creeaza conditii pentru cresterea rapida a buruienilor. Acest lucru creste necesitatea de plivire frecventa si deficiente de substante nutritive.
IRIGAREA PRIN PICURARE A ROSIILOR
Irigarea prin picurare a rosiilor este cea mai buna si din ce in ce mai preferata metoda. Cu privire la aceasta abordare, apa este livrata in mod lent si directionata fix catre zona radiculara a plantei, permitand patrunderea profunda in sol si pierderi minime. Acest lucru permite stabilirea unui regim de irigare bine echilibrat, adaptat fazei de dezvoltare a plantei, tipului de sol, conditiilor climatice si chiar caracteristicilor soiului.
Irigarea prin picurare are mult mai multe avantaje, cele mai importante dintre acestea fiind:
-
Pierderi foarte mici de apa – cu un sistem realizat in mod corect, apa nu se evapora, nu se scurge lateral si nu uda zonele inutile ale gradinii. Acest lucru are ca rezultat economii de pana la 60% comparativ cu alte metode de udare.
-
Dezvoltarea imbunatatita a sistemului radicular - umiditatea uniforma si profunda stimuleaza planta sa formeze o retea radiculara sanatoasa, ceea ce asigura o mai buna absorbtie a substantelor nutritive si face plantele mult mai rezistente la seceta.
-
Posibilitatea de automatizare - sistemele pot fi conectate la temporizatoare si
programatoare care seteaza ora exacta, frecventa si durata udarii. Acest lucru reduce semnificativ nevoia de interventie manuala, economiseste timp si forta de munca, in special pentru suprafete mai mari.
-
Fertilizarea prin sistem – la irigarea prin picurare poate fi adaugat cu usurinta
un injector de ingrasaminte lichide, care permite introducerea nutrientilor direct in zona radacinilor.
-
Posibilitatea de reutilizare – odata instalat, sistemul de irigare prin picurare poate fi folosit nu numai pentru rosii, dar si pentru o serie de alte culturi, cum ar fi ardei, castraveti, dovlecei, vinete, cartofi etc., ceea ce il face o investitie pe termen lung.
Bineinteles, investitia initiala in componente si instalare este mai mare in comparatie cu alte metode. Dar aceste costuri sunt rapid compensate prin reducerea consumului de apa, economisirea timpului si a fortei de munca, precum si prin cresterea randamentului si calitatii produselor.
La Hydrostab veti gasi
toate produsele necesare pentru realizarea unui sistem de irigare prin picurare:
pompe electrice de apa, benzi de irigare sau tuburi de irigare prin picurare,
sisteme olandeze,
programatoare pentru sistemele de irigare, clesti etc.
CAT DE DES SE UDA ROSIILE SI CU CE RATA DE UDARE
Cantitatea de apa si frecventa udarii trebuie adaptate raportat la faza de dezvoltare a plantei, a tipului de sol, conditiilor climatice si metodei de irigare. In general, rosiile au un necesar mai mare de umiditate in perioada de inflorire si un necesar mai scazut de umiditate in stadiile incipiente sau dupa recoltare.
I
n primele 10-14 zile dupa plantare (sau transplantarea rasadurilor), sistemul radicular al rosiilor este inca slab dezvoltat. In aceasta perioada, plantele au nevoie de udare zilnica cu doze mici –
aproximativ 250-300 ml per planta pe zi, mai ales daca vremea este calda, vanturoasa sau solul este usor (nisipos).
In jurul celei de-a doua si a treia saptamana dupa plantare, atunci cand plantele incep sa creasca activ, nevoile de apa cresc. In aceasta etapa udarea de face de
2 pana la 3 ori pe saptamana, cantitatea totala de apa fiind intre 6 si 10 litri per planta pe saptamana, in functie de vreme si de tipul de sol. Solurile mai usoare au nevoie de udari mai frecvente, dar mai mici. Solurile argiloase retin umiditatea mai mult timp, asa ca frecventa poate fi mai mica.
Inflorirea este una dintre cele mai importante si sensibile etape ale dezvoltarii rosiilor. Daca nu exista suficienta apa in acest moment, florile pot cadea. In aceasta perioada, este recomandabil sa udati in mod regulat -
de 3 pana la 4 ori pe saptamana, rata totala de udare ajungand pana la 12 - 15 litri pe planta pe saptamana. In acest moment, plantele au deja radacini mai adanci, asa ca este important ca apa sa patrunda cel putin 15-20 cm adanc in sol.
In plina verii, cand temperaturile sunt ridicate si fructele se coc, udarea trebuie sa fie regulata si controlata – aproximativ de
3 ori pe saptamana cu doze de 3,5 - 4,5 litri pe planta la fiecare udare. Este important sa se evite schimbarile bruste, de exemplu, seceta urmata de udari abundente, deoarece aceasta duce la craparea fructelor si la riscul de putrezire.
Dupa recoltarea culturii principale, frecventa udarii poate fi redusa, dar nu oprita in mod complet, mai ales daca va asteptati la o a doua recolta sau la o recolta tarzie. Daca solul se usuca complet, plantele vor fi stresate si ciclul lor de productie va fi scurtat.
IN CE PERIOADA A ZILEI TREBUIE UDATE ROSIILE
Alegerea momentului potrivit pentru udarea rosiilor nu este mai putin importanta decat cantitatea de apa in sine. Cu un program incorect, pot fi create conditii pentru boli, putrezire, chiar si crapare a fructelor. Momentul corect depinde in mare masura de metoda de irigare.
Daca folositi un sistem de irigare prin picurare, puteti uda aproape in orice moment al zilei. Motivul este ca apa este furnizata lent si direct catre radacini, fara a uda frunzele sau a provoca fluctuatii bruste de temperatura la plante. Cu toate acestea, cel mai bun moment ramane dimineata devreme, atunci cand temperaturile sunt scazute si evaporarea este minima. Acest lucru contribuie la o mai buna absorbtie a apei si mentine planta optim hidratata pe tot parcursul zilei.
In cazul metodelor traditionale de udare se recomanda, de asemenea, udarea sa se efectueze dimineata, intre orele 6:00 si 9:00. In acest fel, apa are timp sa fie absorbita de sol si sa fie folosita de planta, inainte ca soarele sa devina prea puternic. In plus, udarea de dimineata ajuta frunzele sa se usuce in mod rapid, ceea ce reduce riscul de dezvoltare a bolilor fungice si infectiilor bacteriene – in special in cazul culturilor sensibile, cum ar fi rosiile.
Udarea seara este alegerea cea mai nepotrivita, mai ales in cazul irigarii prin aspersie, deoarece apa ramasa pe frunze si tulpini este retinuta pentru o perioada indelungata la temperaturi scazute. Acest lucru creeaza un mediu umed si cald – ideal pentru dezvoltarea microorganismelor patogene, cum ar fi mucegaiul si alternaria.
TRUC BONUS: In perioada de coacere, unii gradinari experimentati folosesc solutii nutritive naturale pentru a imbunatati gustul. Una dintre ele include 1 lingura de sare de masa si 1 lingurita de cenusa de lemn cernuta, dizolvate in 10 litri de apa. Din aceasta solutie se aplica aproximativ 500 ml per planta, direct in zona radacinii.
Cenusa furnizeaza plantelor potasiu si oligoelemente, in timp ce sarea (in cantitate moderata) poate imbunatati gustul, prin stresarea usoara a plantelor si directionarea energiei catre fructificare. Este important aceasta metoda sa fie aplicata numai la plantele bine dezvoltate si nu mai mult de 1-2 ori pe sezon, pentru a nu se acumula sare in sol.
Daca aveti nevoie de informatii suplimentare, echipa Hydrostab va sta la dispozitie pentru a va raspunde la toate intrebarile despre produsele din portofoliul nostru de peste 8000 de articole, impartite in patru categorii: Sisteme de irigare, Furtunuri, Gradina, Instalatii hidro si termice. Ne puteti contacta la nr. de
tel. (+40) 730 094 398 sau la
office@hydrostab.ro